Biserica mare a Mănăstirii Bistrița

Publicat

Arhitectonic, biserica respectă stilul moldovenesc clasic. Adevărată catedrală de piatră, cu ziduri groase de peste un metru, are o lungime de 45 m şi înălţimea de 40 m.

Arhitectonic, biserica respectă stilul moldovenesc clasic. Adevărată catedrală de piatră, cu ziduri groase de peste un metru, are o lungime de 45 m şi înălţimea de 40 m. Spaţiul este compartimentat în altar, naos, gropniţă (camera mormintelor), pronaos şi pridvor închis. Deasupra naosului se ridică o turlă deschisă, de formă circulară în interior, poligonală la exterior, luminată de patru ferestre mari şi cu firide atât în partea superioară, cât şi la bază. Ca şi biserica, este acoperită cu tablă în formă de solzi. Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte, la fel gropniţa şi pronaosul, dar aici ferestrele sunt mai mici. În gropniţă, în partea stângă, a fost înmormântat Alexandru cel Bun (+1432), alături de soţia sa, Ana (+1418), iar pe dreapta odihnesc Alexandru Alexandrei (+1492) şi Ana, fii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, precum şi doamna Maria, soţia voievodului Ştefan Lăcustă, decedată în 1542. Piatra funerară a doamnei Ana are inscripţia: Ştefan voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei am înfrumuseţat acest mormânt al doamnei Ana, soţia lui Alexandru Voievod, mama lui Ilie Voievod, care s-a mutat la veşnicele lăcaşuri în anul 6926 luna Noembrie 2 în timpul egumenului Popa Grigorie (+ 1418). În gropniţă se află şi mormântul cronicarul Grigore Ureche (+ 1647).

Citește alte articole despre: